Magazinul online Kingpellet oferă celor interesați combustibili ecologici – peleți, dar și mangal de bocșă, precum și așternuturi speciale pentru animale din deșeuri lemnoase (peleți bedding).
Creșterea consumului de peleți pe fondul recomandărilor Uniunii Europene a condus la o diversificare a tipurilor propuse spre comercializare persoanelor fizice și juridice.
Deși rumegușul și așchiile de lemn sunt încă materia primă cea mai folosită la producerea peleților, încep să se caute și alte alternative viabile, precum ar fi fabricarea din deșeuri provenite din agricultură (paie, fân etc.).
Programe europene ambițioase de creștere a ponderii combustibililor prietenoși cu mediul
Acum cinci ani, în ianuarie 2014, Uniunea Europeană a prezentat un program cu câteva obiective privind clima și energia cu termen de finalizare până în 2030. Tematica lui se fundamentează în mare măsură pe energiile regenerabile privite unitar, nu pe categorii separate.
El vine ca înlocuitor al unui alt program, elaborat în 2008, care prevedea ca până în 2020 să se reducă cu minim 20% energia consumată, concomitent cu producerea măcar în procentaj de 20% a energiei regenerabile (termice și electrice).
Totuși, acest prim scenariu, deloc fantezist, a fost înlocuit cu un altul, mai ambițios, cu termen de finalizare un deceniu mai târziu și care prevede acum un mix energetic obținut măcar în proporție de 27% din surse regenerabile, iar alături de alte măsuri, se referă și la nivelul emisiilor de gaze poluante ce generează efectul de seră, care urmează ca să se diminueze cu 40%.
Două obiective ambițioase, după cum se vede, dar importante pentru o dezvoltarea durabilă.
Biomasa este așadar un termen tot mai întâlnit în discuțiile despre energia curată.
Ce este biomasa?
Printre energiile regenerabile care sunt disponibile omenirii în prezent, pentru atingerea acestor obiective europene ambițioase, biomasa este în topul preferințelor. Ea se compune din acele părți biodegradabile ale produselor și deșeurile de origine biologică care provin din activitatea agricolă, silvicolă și industriile conexe acestora.
De ce nu se arde pur și simplu biomasa brută și trebuie transformată în peleți?
Este o întrebare pertinentă, dar trebuie amintit că mai puțină umiditate înseamnă automat o valoare mai mare a BTU și o manipulare mai ușoară a combustibilului respectiv, care nici nu mai este în pericol de a îngheța pe timpul iernii, deoarece este eliminată apa din structura sa internă.
Conținutul de umiditate al peleților este substanțial mai mic (4% – 8% apă, raportat la acela existent în biomasa brută, unde, spun specialiștii, se cifrează de la 20% și până la 60%).
Forma și dimensiunea peleților, relativ uniforme, permit un sistem de alimentare mai mic și mai simplu, care reduce costurile de producție.
În plus, densitatea combustibilului ecologic pe bază de peleți este substanțial mai mare decât în cazul în care este vorba de biomasă brută.
Creșterea consumului de peleți, inclusiv în România, a avut ca rezultat o mai mare diversitate în ceea ce privește utilizarea materiilor prime pentru fabricarea acestor combustibili ecologici.
Există acum în comerț peleți fabricați din deșeuri rezultate fie din silvicultură, cât și din agricultură, dar și amestecuri de materii prime care fac parte din cele două categorii.
Dacă Europa este încă la început în materie de folosire de peleți, în SUA mai mult de un milion de locuințe, conform statisticilor, utilizează peleți de lemn pentru încălzire. Indiferent că este vorba de sobe, șeminee, cuptoare sau cazane.
Poate ar fi timpul ca și noi să alegem această sursă de energie termică mult mai puțin poluantă, dar cu o putere calorică superioară lemnului de foc tradițional.
